Suntem oare atât de evoluați pe cât credem?

Mă uit uneori la oameni și mă întreb cât de mult am evoluat.

Nu mă refer la tehnologie.

Acolo, jos pălăria.

Avem telefoane care fac aproape orice, mașini care știu să parcheze singure, roboți, inteligență artificială și tot felul de lucruri pe care, acum câteva zeci de ani, le-am fi considerat SF.

Dar noi?

Noi cât am evoluat?

Am văzut într-un loc ceva foarte simplu.

Era apă gratuită.

Lângă ea era un aparat cu sucuri.

Și oamenii alegeau sucul.

M-am uitat și am zâmbit.

Nu pentru că vreau să judec pe cineva. Și eu aleg uneori lucruri despre care știu foarte bine că nu sunt cea mai bună alegere.

Dar m-a făcut să mă gândesc.

Dacă avem acces la informație mai mult ca niciodată, dacă știm ce ne face bine și ce ne face rău, de ce continuăm să alegem atât de des ceea ce nu ne face bine?

Știm că avem nevoie de somn, dar ne culcăm târziu.

Știm că mișcarea ne face bine, dar preferăm canapeaua.

Știm că trebuie să avem grijă de sănătate, dar ne amintim de ea abia când apare o problemă.

Știm că timpul trece, dar îl risipim și apoi ne mirăm că au trecut anii.

Știm atât de multe.

Și totuși...nu facem întotdeauna ceea ce știm.

Poate că aceasta este una dintre marile contradicții ale omului.

Am evoluat suficient cât să construim lucruri extraordinare, dar încă suntem conduși de pofte, obișnuințe, impulsuri și dorința de a avea plăcere chiar acum.

Poate că evoluția adevărată nu înseamnă doar să inventăm lucruri noi.

Poate înseamnă să învățăm să avem grijă de noi.

Să putem spune „nu” atunci când știm că acel „nu” ne face bine.

Să alegem apa chiar dacă sucul arată mai tentant.

Să ne ridicăm de pe canapea.

Să ne odihnim.

Să ne oprim.

Să alegem uneori ceea ce este bun pentru noi, chiar dacă nu este alegerea cea mai ușoară.

Și mă întreb:

Poate că nu avem nevoie să evoluăm mai mult ca specie.

Poate că avem nevoie să evoluăm puțin mai mult ca oameni.

Iar data viitoare când voi vedea apa gratuită lângă aparatul cu sucuri...

promit să nu mă uit prea superior la nimeni.

Pentru că cine știe?

Poate eu voi fi cea care apasă butonul. 😂

Dana

Comentarii

Postări populare de pe acest blog

Trăiesc și atât

Nu toate promisiunile trebuie respectate

Sănătatea nu face zgomot