Pregătirea pentru aventura Seychelles
Deși mai erau două luni jumătate până la pelcare, entuzialsmul și emoția unei noi aventuri , dar de data asta în necunoscut total, ieșirea din zona de confort ne dădea o stare plină de energie și o bucurie pe care nu o pot descrie în cuvinte. Eram agitată și ba aveam impresia că timpul stă în loc, ba că nu am timp de nimic. Alergam la muncă să las totul cum trebuie, să nu stresez fetele ce rămâneau în locul meu , că și așa zi de zi apărea ceva care întorcea totul cu susul în jos. Cănd credeam că totul este ok și mai era aproximativ o lună până la noua aventură, hopa, hopa încet și sigur se instalase la noi în vizită nimeni altul decat Domnul Covid. Gata, nervii erau întinși la maxim, a trebuit să plec de la muncă în mijlocul zilei și să las fata singură fără pregatirea pe care tocmai înepeam să i-o ofer. Eram obosită, stare de vomă și dorința de a mă cuibări într-un pat și să dorm. Ea m-a asigurat că totul va fi bine că înțelesese ce are de făcut, iar eu cu emoții pentru ea am plecat