Jurnal de vacanță 7

După o zi plutitoare am acostat în frumoasa Spaniei, în Palma de Mallorca. După atâția ani am găsit aceeași atmosferă festivă, de liniște și pace interioară, nimic schimbat parcă totul înghețase așa cum lăsasem acum patru ani. Cum am ieșit din port am găsit același chioșc cu biciclete de închiriat, neschimbat, bicicletele au îmbătrânit doar prețul de închiriere pentru o zi a crescut ca Făt Frumos. Am înțeles și acceptat că odată cu trecerea anilor doar noi îmbătrânim și prețurile cresc, în rest liniște și pace. De data asta am luat bus-ul, care ne-a lăsat în centru, ca de acolo să rătăcim pe străduțe, să ne bucurăm de liniște, soare și plimbare, până pașii noștri au găsit calea spre vas.

Palmă de Mallorca este o oază de frumusețe, îți oferă împăcarea cu tine și tot ce te înconjoară. Ne-am bucurat ca niște copii de fiecare moment, am căutat cea mai ascunsă cafenea unde ne-am bucurat de un capuccino delicios, apoi am pornit iar la descoperit străduțe ascunse, umbrite de blocurile apropiate dar de o curățenie care te îmbia să scoți încălțările și să mergi desculț. Am intrat și în magazine bucurându-ne de coloritul viu al hainelor, încălțărilor, suvenirurilor și bineînțeles al mărgelelor și tot ce se poate crea de mână și mintea omului. A fost ultima oprire din croazieră dar a fost cea mai liniștitoare și ne-am încărcat de energie pozitivă. Înainte de a porni spre vas am admirat multele cearșafuri întinse pe jos cu tot ce se pot numi, poșete fake la prețuri prea mari dar cu oameni în jur care cumpărau cu bucurie și parcă aura din jurul posrtelor prindea valoare.

Apoi, bineînțeles că nu puteam pleca fără să nu vizităm Guinness House și să mă răsfăț cu berea mea favorită, neagră și amară. Ne-am plimbat pe aleea neinforită, dar în amintirea noastră plină de flori mărunte într-un lila care strălucea în soare.

Cu bucurie și mulțumire am pornit spre vas pentru ultima noapte pe mare și zori de zi pe uscat.

Vacanța a luat sfârșit dar poveste jurnalului de vacanță continuă.

La urma, urmei viața ne este o continua călătorie, doar de noi depinde cum o descriem. Mă bucur că am făcut asta, am scris pentru mine, gândul meu din fiecare zi și da, am zis să îl las să fie citit și de alții.

Vă place sau nu, voi puteți decide, eu pot doar să vă mulțumesc că m-ați citit cu răbdare până la final.